Ah! Un premiu.

1. Fiecare scriitor superior (S.S.) trebuie să dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali
2. Fiecare S.S. trebuie să îşi creeze o legătură pe net la blogul (şi autorul-blogger prieten) de la care el a primit premiul
3. Fiecare S.S. trebuie să îşi prezinte premiul pe blog şi să adauge un link la acest post, care explică ce este cu premiul
4. Fiecare S.S. care a câştigat premiul e rugat să viziteze acest post şi să îşi adauge numele la Mr. Linky List astfel încât să existe o evidenţă a fiecărui ins premiat
5. Fiecare S.S. trebuie să posteze aceste reguli pe blogul lui.

Deci sunt premiată... Procopsesc şi eu pe următorii blogeri: Adriana, adi, Fred, Magister Ludi şi Michael Leon.

Eminescu - actual

O Carte veche. Am citit-o trei generaţii de femei.

Eminescu va fi citit şi peste o mie de ani.

Artă - Aventură

Eram copiliţă, dar nu mi s-a spus niciodată: n-ai voie să citeşte cartea aceea, nu e pentru tine. Aşa, am trăit "Istoria Artei" ca pe o aventură a spiritului. Am căutat apoi, dorind mai mult, vieţile unor pictori celebri. A rezultat un imens puzzle pe care îl tot completez. Astăzi este mult mai simplu...

Un cunoscut fizician a spus că energia este o deplasare cu viteza luminii; nu înseamnă că arta, "care este o concentrare a vieţii" (Steinhardt) este tot o energie? O sumă dinamică a viselor, năzuinţelor şi faptelor noastre?

Tetris întreabă...

Când ai o conversaţie interesantă?

Într-o conversaţie îmi place mai mult să ascult. Am constatat că de cele mai multe ori nu atât subiectul conversaţiei îmi stârnea interesul, cât măsura în care cel cu care discutam reuşea să se transmită pe sine. Mă interesează răspunsuri personale la probleme existenţiale, :) dar şi un banal dialog despre vreme devine interesant dacă îmi explici cum este soarele pentru tine, sau cum vezi tu ploaia mov, sau în ce fel ceaţa te face visător...

Ce te plictiseşte într-o conversaţie?

Tocmai lipsa acestui factor. Convenienţa. Măştile. Hai să ne prefacem că.

Sondajul de la Belle

1. Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?

Memorez numărul paginii, sau pun semn de carte.

2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi dacă "da" care a fost aceasta?

Da. Mai multe. De la Belle am primit "Steaua fără Mihail Sebastian", iar de la soţul meu "despre Omul Frumos".

3. Citiţi în baie?

Presă. :)

4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi dacă "da" care ar fi fost aceasta?

Da. Voi vedea când va fi gata.

5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?

Au reapărut.

6. Care este cartea preferată?

Multe.

7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?

Da, recitesc acele cărţi care spun de fiecare dată ceva nou.

8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?

Prefer să nu-i cunosc. Omul şi Autorul pot fi diferiţi.

9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?

Cu oricine.

10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?

Autorul, cu reputaţia sa; editura de prestigiu; coperta şi opiniile din presă.

11. Care credeţi că este o lectură "obligatorie", o carte pe care cineva trebuie să o citească?

Depinde ce caută şi ce doreşte de la viaţă. Ce este important pentru mine, poate părea frivol altcuiva...

12. Care este locul preferat pentru lectură?

Biroul de acasă.

13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?

În linişte. Cartea are muzica ei, ca un film.

14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?

Doar dacă nu le pot găsi pe hârtie.

15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?

Şi cumpărate şi împrumutate.

16. O carte este pentru mine... Cum aţi descrie o carte?

O Carte este un suflet pe care-l ţin în palmă.

Bolovanul de râu

Cu multă nerăbdare am început lectura cărţii "despre Omul Frumos". Bănuiam spre ce orizonturi tinde scriitura lui Dan Puric, dar aşteptările mi-au fost depăşite. Am şi "un reproş": cu toate că interviurile sunt foarte interesante, nu le-aş fi inclus în volum. Texte ca "Ţărâna" sau "Bolovanul de râu", ca şi celelalte, ating adâncimi sufleteşti unde sălăşluieşte numai lumina.

Îmi pare că există o frăţie de spirit, "de suflet", m-ar corecta autorul, între Exupery, Nicolae Steinhardt şi Dan Puric. Toţi se situează în zona în care bolovanii de râu devin pietre din capul unghiului...

A fi Prinţ

Desigur, aţi citit-o! Eu n-am putut s-o citesc în copilărie. Nu treceam de prima pagină, cea cu şarpele ce înghiţise un elefant. Mi se părea o prostie.

Dar acum ceva ani, am găsit "Micul Prinţ" în bibliotecă; la sfârşit, am înţeles: este o carte pentru oameni mari. Pentru cei maturi ale căror inimi sunt inocente. Pentru oamenii mari care "pot să priceapă totul, chiar şi cărţile pentru copii"...

Este o carte "cu adevărat folositoare, de vreme ce-i frumoasă". Este o carte de care am nevoie din timp în timp, fiindcă m-a îmblânzit. E din acea categorie de cărţi, cu totul specială, care nu sunt citite, ci ele ne citesc pe noi...