"Geniul si zeita" - Aldous Huxley

Geniul este un fizician atomist, Henry Maartens, iar zeita, nu e nimeni alta decat sotia sa Katy, care ma duce cu gandul la alta Katy, cea din "Wuthering Heights", roman indragit de Diana. Si acesta este un roman despre conditia umana ( Malraux chiar a scris un roman cu acest titlu, care i-a placut nespus lui Patapievici, fiind pentru el un roman initiatic), despre hiatusurile dintre realitate si parelnic, despre instrainarea de la conditia umana, despre raporturile dintre teluric si viata spirituala, despre raportarea la societate, despre corespondentele dintre literatura si realitate. Adaptez, cu modificari microscopice o felie din textul cartii, nevoilor acestei postari :
" Inconvenientul literaturii consta in caracterul ei prea logic. Realitatea nu-l are niciodata, decat eventual, cand este raportata la divinitate. Literatura are unitate, are stil. Lucrurile intamplate aievea nu au asa ceva. Luata ca atare, existenta reprezinta intotdeauna o insiruire de lucruri blestemate, si poate pare ciudat, dar cele mai apropiate de realitate sunt intotdeauna operele literare considerate a fi mai putin adevarate".

*
Ceea ce spun ades , dar mi se pare ca nu o fac indeajuns de convingator, doresc sa reiau si aici, pe blogul Dianei. Faptul ca realitatea atat de palpabila si previzibila in aparenta, are in tesatura ei izbucniri de iratioanal pana la absurd, ca si in cea mai banala viata pot sa apara intruziuni dinspre partea intunecata a existentei, dar si gandul ca toate incongruentele, contrasesurile si malversatiunile celor iesiti din ax, sunt fara efect daca reusim sa ne pastram treaz simtul umorului.

"Orb prin Gaza"

"Orb prin Gaza, la moara cu sclavi"

Milton

Dacă ar fi să privesc spre postarea anterioară, aş spune că Anthony Beavis a hotărât într-un anume moment al vieţii sale că nu mai vrea să-l doară nimic.

De fapt, el nu ştie ce să facă din el însuşi. Se simte debusolat şi îşi fixează ancore într-o lume derutantă. Caută repere, se caută pe sine până şi în relaţiile cu ceilalţi.

Moartea foarte timpurie a mamei îl determină să ceară afecţiune maternă în dragostea lui Mary Amberly, apoi, fără ezitare, în cea a fiicei acesteia, Helen, ratând de fiecare dată poarta spre adevărata dragoste.

Anthony călătoreşte în trecut pentru a se înţelege pe sine, cel din prezent, deşi pretinde că urăşte amintirile.

Poate acesta este motivul pentru care mi-a plăcut „Orb prin Gaza”: o citeam în acel moment al vieţii când eu însămi mă căutam.

Pentru mine, cărţile sunt ancore spre cea care am fost şi, uneori, spre un paradis pierdut.

Tu hotarasti singur cand te doare

Privind in urma, Trond Sander intelege ca propriul sau trecut este un fel de tara a nimanui, un teritoriu arid. Se retrage la o cabana din Nord si rupe toate legaturile cu lumea. In vecinatatea cabanei sale traieste un om care are legatura cu inceputurile vietii sale. Aceasta ii inlesneste reevaluarea trecutului. Reasezarea sa in fluxurile firesti ale naturii, alaturi de fiul sau venit sa-l ajute sa doboare trunchiuri de arbori si sa-i trimita pe ape, la vale, il reintegreaza in ordinea lumii. Povestea cu recuperarea trunchiurilor, ca si titlul cartii "La furat de cai", care este doar o expresie ce apare spontan in generatia tatalui, ca si in cea a fiului, neavand legatura cu hotia, pot face obiectul unor postari fascinante. Suntem in fata unui roman despre viata si moarte, despre razboi si pace, despre dragoste, legaturi de sange sau inrudirea prin fapte si despre necesitatea de a face alegeri si de a suporta consecintele lor, despre datorie si libertate, regret si speranta. A aparut in 2003 fiind declarat cel mai bun roman al anului in Norvegia. A fost tradus la noi in 2007. Amintindu-mi cum a raspuns Diana ineptei mele afirmatii cum ca "Versetele satanice" ar fi o carte proasta, alegand un citat rascolitor si convingator din roman, care afirma contrariul, am ales si eu o propozitie, una singura, din acest roman tulburator :

"TU HOTARASTI SINGUR CAND TE DOARE".

O spune tatal, fiului, dupa ce acesta facuse treaba de mantuiala, taind urzicile cu coasa cea mica, de teama sa nu-l doara. Si in timp ce i-o spunea, tatal, fara sa stea pe ganduri, smulgea cu mainile goale urzicile.

* * *

"Fii şi îndrăgostiţi"

Nici nu mai ştiu când am citit prima oară „Fii şi îndrăgostiţi”. Oricum, a fost cu mult înainte ca doamna profesoară Bolba să ne-o înscrie în bibliografia cursului de literatură engleză.

Colegele mele oftau cântărind volumul în palme, citind în prefaţă că este un „roman social” despre viaţa minerilor dintr-un obscur orăşel englezesc – fiindcă nu părea o lectură captivantă.

Eu l-am recitit cu plăcere. Într-adevăr, are ceva întunecat, de parcă praful din mină ar răzbate din paginile cărţii, dar felul simplu şi direct în care David Herbert Lawrence spune povestea familiei Morel a fost – pentru mine – reconfortant.

La fiecare lectură am participat cu emoţie alături de doamna Morel la „aventura” casnică a unei mame devotate, total dedicată copiilor ei şi familiei, în ciuda unui soţ nepotrivit, violent şi lipsit de educaţie. Doamna Morel este genul de mamă care-şi ţine fiii captivi în dragostea ei. Am cunoscut astfel de femei. Sunt cu adevărat nişte mame bune?

"Doi oameni mari si buni"

"Fantastic Fara Frontiere" ...

Pentru mine suna foarte bine ... Am citit carti de neuitat in aceasta colectie.Iata in ilustratie cateva dintre romanele fratilor Strugatki, evrei din Rusia de o inteligenta sclipitoare, publicate in aceasta colectie, printre care se afla si romanul "Piciul" despre care a postat Diana de curand.

*
Povestea este simpala.O nava terestra in care se afla o familie - mama, tata si copil - patrunde in atmosfera unei planete straine, cu intentia de a asoliza, dar este distrusa de dispozitivele automate de aparare ale civilizatiei respective.Parintii mor, copilul ranit este recuperat si crescut de aborigeni, si o alta nava terestra il recupereaza pe copil de pe planeta respectiva dupa 12 ani.
*
Este un adolescent cu fata inghetata ca o masca, dar cu ochii vii, inteligenti.Poarta pe toata lungimea gatului pana la clavicula , o cicatrice urata care aduce aminte de accidentul din care a scapat ca prin miracol. Cunoaste cateva cuvinte intr-o limba omenesca, desi este singurul om pe planeta extraterestra, in care, aborigenii nu se arata vederii. Si din aceste putine cuvinte, putem vedea imagini din existenta fericita a unei familii cu mama, tata si copil .
*
Cuvinte care evoca o viata fericita de familie :
- "Clopotelule, iar esti ud!"
- "Pisicuta mea, puiule"
- Trinchet! Spargatorul de nuci! Greieras pe cuptoras ...
Marr - ry, Marr - ry !
Broscuta mea vrea sa manance ..."
*
- "De unde stii aceste cuvinte?" , este intrebat Piciul de catre salvatori, dupa ce acesta deprinde limbajul .
- "Le-am tinut minte. Doi oameni mari si buni ... "

* * *

Carti de Arkadi si Boris Strugatki

Colectia "Fantastic Fara Frontiere"

1) E greu sa fii zeu
2) Poveste despre troica
3) Lunea incepe sambata
4) Hotelul "La crucea alpinistului"
5) Orasul damnat
6) A doua invazie a martienilor
7) PICIUL

Colectia "Nautilus"
Editura "Nemira"

8) Picnic la marginea drumului
9) Scarabeul in musuroi
10) Valurile linistesc vantul

Colectia "Cutezatorii"

11) Tara norilor purpurii

* * *

"Piciul"

Mi-a plăcut mult „Piciul”, nu doar pentru că la vârsta aceea citeam cu aviditatea celui care obţine greu o carte, nici pentru că Arkadi şi Boris Strugaţki sunt nişte maeştri, nici pentru că e S.F. - adică noutate + suspans, ci din toate aceste motive la un loc şi ceva în plus…

Nu e cel mai bun roman al lor, nu e cel mai bun roman de acest gen, dar, chiar dacă acţiunea pare liniară, fără artificii spectaculoase, cei doi autori deţin magia necesară pentru a te ţine captiv în lectură până la sfârşit.

Dincolo de povestea S.F., eu, adolescenta ce eram pe atunci, am citit şi o poveste de dragoste.

O poveste de dragoste în care Piciul era copilul unei familii fericite. O familie cum visam de pe atunci - plină de tandreţe, veselie, joacă şi voie bună, unde alintul e la el acasă şi „greieraşii dorm pe cuptoraş”.

Mini-romanul fraţilor Strugaţki descrie momentul dificil al contactului cu alte inteligenţe dintr-un unghi special şi neaşteptat.