Ploua la acel sfârşit de noiembrie... Era un frig umed. Veneam de la şcoală şi, după ce-mi făceam temele, mă aşezam în fotoliu, lângă fereastră. Caloriferul de care stăteam lipită mă încălzea. Luam o carte şi lucrurile se estompau în jurul meu.
Am citit "Gil Blas" cu mare plăcere; nesfârşitele aventuri ale eroului m-au ţinut cu sufletul la gură multe după-amieze. Ridicam ochii de pe carte arar, să privesc afară cum alerga vântul prin grădina devastată de toamnă.
Obişnuiam să beau suc de lămâie cu apă şi zahăr. Când se termina sticla, ştiam că e ora cinei... După o săptămână, am isprăvit cartea şi mi-am spus că, fără îndoială, aş putea scrie una întocmai... Am scris un capitol de patru pagini. Apoi am renunţat, căci nu mai ştiam ce să inventez; plus de asta, pusesem mâna pe altă carte...
