"...cărţile - ferestre-n ziduri..."

duminică, 27 decembrie 2009

Progres




Ascultam în această dimineaţă, pe-un post de televiziune, despre descoperirile anului 2009. "Nu atât de multe ca cele din anul precedent, dar la fel de importante": realizarea hărţii epigenomului uman, ceea ce ar putea conduce spre vindecarea cancerului, primul robot ce poate elabora teorii ştiinţifice şi realiza experimente din proprie iniţiativă, demonstrarea existenţei apei pe Lună, descoperirea încă a unui "strămoş" al omului, (dar nu a verigii lipsă), teleportarea unui atom, (cea mai tare după părerea mea), găsirea unei planete surprinzător de asemănătoare Pământului...
Remarcabil, cu adevărat! M-am gândit la cărţile vechi din bibliotecă, ce până în copilăria mea treceau drept literatură ştiinţifică de avangardă... M-au făcut să zâmbesc. Totuşi, fără acele etape, n-am fi putut avea palmaresul acestui an. Iată câteva din cărţuliile de "popularizare a ştiinţei":










miercuri, 9 decembrie 2009

Piraţi în serial


Până să învăţ cititul, am ascultat foarte multe poveşti spuse de tata. Cel mai mult mi-a plăcut cea cu piraţi. Era vorba de călătoria unei corăbii pe toate mările şi oceanele lumii. Personajele treceau prin cele mai palpitanate aventuri care se terminau până la urmă cu bine. Însă de multe ori tremuram de grija lui Jim, eroul principal! Piraţii îl urmăreau, ba chiar l-au capturat de vreo două ori... A scăpat cu ajutorul echipajului său credincios, al unei vrăjitoare bune, al pumnalului mânuit cu măiestrie...

A fost primul serial pe care l-am consumat cu pasiune, fără să iau în seamă protestele tatei care trebuia să fie inspirat indiferent de situaţie...
Mult mai târziu, mi-a dat să citesc "Toate pânzele sus!" şi "Lord Jim"; astfel am înţeles izvoarele poveştii mele...
Dar tot ceea ce mi-a relatat în plus, ce nu se găsea în aceste cărţi, de unde venea? Fiindcă "Piraţii din Caraibe" nu apăruseră încă.


joi, 3 decembrie 2009

Elegia frumoaselor femei



E ceaţă şi frig. Sentimentele mele, subţiri, se fărâmă în ring!

Vino aproape, iubito, să mă reazăm de tine, să nu mă sting!

Capul meu de-mpărat, de poet cu sânge fierbinte, înrourat, aleargă, în zori, prin oraşe, păduri, singur şi supărat!...

Marie, Irină, anii mei sunt bogaţi, dar sufletul de voi mi se-anină; viaţa în mine bolboroseşte ca seva-n tulpină.

Am să mor de păcate, de Indonezii, de Brăile şi Eufrate; de dorul vostru îmi voi vinde viaţa în felii şi în rate!

Mihaelă, Ileană, cu trupuri subţiri, lunecătoare de mreană, pe pofta inimii mele, balcanică şi dunăreană!

E frig şi e ceaţă! Nu-mi pasă însă de vremuri, de viaţă!

Nu-mi pasă că lumea-mi înfige ghearele-n faţă!

Doar de voi îmi e dor, Cristina, Rodica, frumoaselor!

Doar pentru voi îmi voi tăia venele la Tropice şi Ecuator!



Poezia face parte din volumul "Poeme de dragoste" apărut la Rm. Vâlcea în 1999, editura Papirus.

Versurile poetului George Voica se dedică doamnelor din blogroll: Belle, Vero, Ora25, Anya, Tetris, Vaca Verde, Claudia, Angela, Elisa, LadyIo, Sunflower, Corina, Alina, Adriana.