"...cărţile - ferestre-n ziduri..."

duminică, 27 aprilie 2014

Setarile fundamentale ale universului



"FAZA LOCUS", asa numeste civilizatia Heechee, imaginata de Frederik Pohl, punctul din istoria universului , in care au fost stabilite caracteristicile fundamentale ale acestuia. Cine sunt Heechee? Cum a ajuns omul sa stie despre ei ? Pe un asteroid transformat in companion cosmic periterestru, astronautii au descoperit artifacte apartinand unei civilizatii non-umane. Erau si niste nave spatiale extraterestre, andocate pe asteroid, cu care, pamanteni temerari se avantau in nestiut, caci acestea , odata ocupate de fiintele umane, porneau in calatorii spre destinatii necunoscute, fara ca oamenii sa le poata conduce dupa propria vointa, Multi dintre indrazneti nu reveneau niciodata, disparand odata cu nava, dar alte echipaje, reveneau la punctul de pornire cu noi artifacte, care au revolutionat civilizatia umana. Practic, omul, cupland constiinta cu inteligenta artificiala, dobandise nemurirea, si CIVILIZATIA TEHNOLOGICA TERESTRA AJUNSESE LA CAPACITATEA DE A DEPASI ORIZONTUL DE ACTIUNE AL GAURILOR NEGRE SI DE A LE STUDIA DIN INTERIOR. ASA AU AJUNS OAMENII SA DEA DE URMA RASEI HEECHEE, care parea disparuta. Se stia doar ca ar fi fost niste monstri, precum tiranozaurii terestri, caci rasa Heechee  distrusese toate civilizatiile tehnologice din galaxie, iar in momentul naratiunii, se stramutase intr-o gaura neagra, lasand in galaxii puncte de observatie pentru identificarea civilizatiilor tehnologice, pentru a le distruge. Initial, fusesera fapturi materiale, dar s-au trasformat intr-o minte colectiva de energie pura, care se manifesta ca o unda stationara intr-o gaura neagra formata din energie. De ce distrugeau cei din rasa Heeche celelalte rase inteligente ? Erau pur si simplu monstri ? Nici pe departe. Erau doar o rasa inteligenta, cu inalt grad tehnologic, careia, universul nostru material nu le oferea conditiile optime de evolutie. De aceea, doreau sa readuca universul in "Faza Locus",  pentru a modifica parametrii care genereaza constantele fizice ale universului, astfel incat sa se ajunga la un univers de energie pura, dupa un nou Big Bang.
*
In universul actual, la momentul setarilor de baza, numarul de electroni il depasea pe cel al pozitronilor, si dupa anihilarea electron-pozitron, electronii  in exces, au stat la baza formarii universului material. Usoara asimetrie din setari, a generat lumea pe care o cunoastem, in urma unui proces aleatoriu. Electronii, pozitronii, ca si toate celelalte particule , sunt armonice ale sirurilor inchise, numere care au fost setate intamplator. Intr-un anumit moment dupa Big Bang, o alta asimetrie  datorata setarilor primordiale aleatorii a accelerat expansiunea universului, facand posibila aparitia galaxiilor aflate in miscare de rotatie. Apoi, norii de particule s-au concentrat, s-au contractat si s-au amorsat reactiile de fuziune, supernovele au explodat si elementele grele au ajuns in stele tinere si in planete, generand inclusiv viata si civilizatia. Momentul prezent este in faza in care universul nu poate genera materie si energie in plus, dar creeaza spatiu, prin autoexpandare, se dilata, iar componentele sale se indeparteaza unele de altele. Heechee au observat fenomenul de deficit de materie care ar duce la dilatarea perpetua si moartea universului, dar au reusit sa genereze materie, pentru a realiza gravitatia necesara opririi expasiunii  si amorsarii contractiei, care sa aduca universul inapoi in "Faza Locus", in care, ei sa realizeze setarile in care numarul de electroni si cel de pozitroni sa fie egal, pentru ca, dupa anihilarea reciproca, sa se nasca universul de energie care poate asigura acestei rase conditiile necesare unei evolutii desavarsite.
*
Elementele arbitrare din momentul setarilor fundamentale tin de conceptul de nedeterminare. Asadar, legile universului, dupa Heechee, sunt rezultatul fluctuatiilor arbitrare din "Faza Locus", care au determinat echilibrul particulelor si constantele fizice ale universului. Legile universului decurg din fapte, dar faptele, inclusiv cele fundamentale, au fost generate de intamplare. Intr-un moment al istoriei universului, s-a intamplat ca lucrurile sa ia un anumit curs. Daca aceste fluctuatii primordiale arbitrare, sau setari, in caz de intervenie constienta, s-ar produce in mod diferit, constantele fizice ale universului ar fi diferite."Faza Locus" este punctul in care setarile fundamentale se pot schimba. In acest moment, se stabilesc constantele si cursul evolutiei  este pornit. 
Avem deja stabilite in Faza Locus, numerele fundamentale pe care nu le putem explica pornind de la principiile elementare, dar care descriu legile fizice ale universului, cum este numarul "pi", baza logaritmilor naturali, viteza luminii, dimensiunea Planck... Este posibil ca, dupa alt tip de setari, sa rezulte un univers cu aritmetica necomutativa, in care legea patratelor inverse nu ar exista.
*
Heechee  vor sa refaca universul, din "Faza Locus", cu setari diferite, care sa genereze un univers de energie pura.
*
O fraza din seria Heechee : "Lumea se afla in pragul celor mai mari schimbari din istorie".
*
In ilustratie, am pozat Biblia, suprapusa celor patru carti ale seriei Heechee de Pohl. El nu aminteste despre Dumnezeu, ca autor al Creatiei. Insa setarile primordiale sunt generate din vointa divina. In universul bidimensional infinit, se nasc, din profunzimi, un numar infinit de universuri  multidimensionale binare , materie/antimaterie, incat toate setarile imaginabile pot coexista in aceste lumi  posibile.

sâmbătă, 5 aprilie 2014

"Cercetări în marca Brandenburg"


Lumea lui Gunter de Bruyn este o lume rănită. Încă nici nu am terminat de citit toate povestirile şi mă grăbesc să-ţi spun, Sandu, că parcă m-aş fi reîntâlnit cu Orkeny Istvan. Îmi place că şi Gunter de Bruyn lasă mult nespus, mult din intriga şi greutatea povestirilor este sub nivelul mării, scriitorul nu scoate la iveală tot, cititorul trebuie singur să găsească, să descopere, să înţeleagă.
"Nu-mă-uita" m-a trimis cu gândul la Orkeny. "Strada Stallschreiber" arată Berlinul de după război, dar văzut de cei învinşi, de Janke, supravieţuitorul care vede că sub pavajul distrus de bombele brizante este pământ, pământ adevărat în care poţi cultiva fasole sau poţi planta un măr Boskoop sau îţi poţi înmormânta nevasta şi copiii. "Permisie" aminteşte de geloziile personajelor lui Gib Mihăiescu, iar "Brânduşă" împărtăşeşte ceva din tristeţea eroilor din  nuvelele lui Rebreanu. 
Şi tot "Brânduşă" aduce şi soluţia, singura soluţie de supravieţuire într-o lume rănită: retragerea în pădure, acolo unde nimeni nu te judecă pentru pălăria ta prea mare, pentru acel altceva din adâncurile tale...
Eu m-am retras de mult, în primăvara asta am împlinit cincisprezece ani.