„Ceea ce m-a făcut de atunci încoace să mă simt ca o carapace goală a fost acel ceva pe care l-am zărit în lumina puternică a soarelui care pătrundea zilnic, timp de zece, douăzeci de secunde, până în fundul fântânii. Venise în mod natural și dispăruse la fel de natural. Dar în momentele acelea am văzut ceva, ceva ce n-am mai fost în stare să văd în viața mea de atunci încoace. Și pentru că l-am văzut, nu mai puteam fi cel care fusesem înainte.”
Haruki Murakami - „Cronica păsării-arc”
