Labirinturile, ale caror urme pot fi vazute si astazi in Egipt, la Knossos, in peninsula Scandinava, in Irlanda si in alte situri antice din vremea pagana, au fost adoptate si in biserici crestine inainte de secolul 18, unele dintre ele fiind demolate din cauza acestor implicatii pagane. Catedrala din Chartres are imortalizate in piatra elemente ale civilizatiei celtice antice, structuri ce evoca crestinismul neoplatonic, ca si imprumuturi din misticismul islamic. Catedrala se inalta pe culmea unei coline, pe locul unui sit antic cuprinzand o retea de tuneluri si grote, si are, expusa in cripta MADONA NEAGRA, ce sugereaza inrudirea sa cu zeita ISIS. Labirintul incrustat in pardoseala navei centrale a catedralei, a fost construit in anul 1200, si numai Diana are ideea de ce il evoc acum, in prag de Florii. In centrul labirintului se afla, mai demult, o placa metalica, pe care erau reprezentati Minotaurul, Tezeu si Ariadna. Astazi, placa aceea nu mai exista, metalul a fost topit candva, si s-au construit tunuri din el. Labirintul este asemenea unei "mandala" si reprezinta un ajutor in meditatie, provocand, atunci cand este strabatut , o stare modificata de constiinta, care ofera cheia simbolului secret al labirintului, ca deslusire a tainei trecerii de la viata la moarte. In starea alterata a constiintei, spiritul patrunde in lumea spirituala, facand inca din timpul vietii, calatoria de dincolo de moarte. |
|