E o carte care va plăcea celor care au grădini cu ziduri. Celor care „deşi dorm cu cineva în acelaşi pat se simt totuşi singuri când închid ochii”. O vor citi cu nesaţ toţi cei care „pe măsură ce fabrică amintiri creează o lume nouă”.
E de citit pentru admiratorii lui Dostoievski, fanii genului cyberpunk şi ai lui Bob Dylan, o carte pentru cei care caută adevărul şi atunci când ştiu că „este o noţiune abstractă ce se foloseşte doar în situaţii extreme”, pentru cei care au nevoie de asigurarea că nu vor fi uitaţi niciodată, chiar dacă ar fi să dispară pe veci.
Şi, desigur, pentru pasionaţii de frenologie.
