Am citit în Biblioteca Babel despre Faulkner în această dimineaţă şi mi-am amintit de propria mea experienţă cu romanul său "Zgomotul şi Furia".
A fost o piatră de încercare în anul întâi, când la literatură engleză am avut de pregătit Faulkner, respectiv "The Sound and the Fury". Domnul profesor Crăciun era un adorator al autorului pe care-l ridica în slăvi pentru tehnica sa literară, "fluxul conştiinţei"...
Ce mai, n-aveam de ales, trebuia să citim o carte mai mare decât o cărămidă într-o săptămână, pentru seminar. Am luat de la bibliotecă romanul care parcă îşi mărise volumul din cauza numărului mare de mâini prin care trecuse. L-am dus cu mine la cămin ca pe o pradă, hotărâtă să-l consum. Am fiert un litru de cafea şi m-am instalat în pat, gata pentru o repriză de citit profesionist. După câteva pagini pluteam în ceaţă. Am închis cartea şi am deschis-o din nou, un gest similar lui "delete" din ziua de azi... Am reînceput, fără prejudecăţi. Dar parcă personajele nu vorbeau, nu gândeau în engleză... ci într-o limbă de care eu nici prin vis nu auzisem. Am luat un dicţionar, ruşinată. Lecturile mele în original, în acel an întâi la facultate se reduceau la "The Adventures of Tom Sawyer", "Oliver Twist", "Three Men in a Boat" şi "The Catcher in the Rye"...
Nici cu dicţionarul n-am scos-o la capăt. Tot ce transmitea cartea minţii mele din ce în ce mai plictisite era un fel de clei insipid.
"Am să pic examenul." mi-am zis. Dar am avut buna inspiraţie de a da o raită prin camera colegelor de grupă. Le-am găsit amuzându-se de lectură. Iar la mine era doar clei! Cum era posibil?!
Şi mi-au arătat. Doar nu se putea să mă fi gândit să citesc romanul în engleză! O, ba da, am răspuns indignată, uitaseră cum ne-a ameninţat domnul Crăciun? Ei şi? făcură clipind şiret. Ia uite ce rezolvare găsiseră! Două volume unul lângă altul pe masă. Unul în engleză, celălalt în română. Nu mai era nevoie de dicţionar...
Am adoptat metoda, fiindcă perspectiva unei restanţe nu-i surâdea bursei mele. Am înghiţit "Zgomotul şi Furia", am stabilit că fluxul conştiinţei n-o să fie tehnica mea literară şi mi-am luat examenul.
Dar n-am priceput de ce râdeau colegele mele când le-am vizitat. Nici în româneşte n-a fost o lectură amuzantă...
