Am curajul să recunosc: n-am citit doar cărţi „mari”. Multe dintre lecturile mele au fost cărţi obişnuite, de „agrement”.
Nu fac parte dintre cei care înoată doar în apele adânci ale literaturii „docte”.
În primul an de liceu am citit cu nesaţ „Les memoires du Diable”, care, la vremea respectivă, mi s-a părut o culme a geniului creator.
După lectură, am rămas cu această întrebare: „Care este acel unic lucru care te-ar face fericit în viaţă?”
Voi ştiţi?
16 comentarii:
Unic? Ahh... e dificil, dar as alege fara doar si poate, sa fiu mama.
Si daca ar mai fi inca unul, ar fi scrisul...
Oare exista oameni care sa fii citit numai carti "mari"?
Ganduri senine si imbratisari cu admiratie!
Claudia, nici eu nu prea cred că există asemenea oameni, dar sunt o mulţime care pretind că fac parte din acea categorie.
Iar "acel unic lucru" îţi doresc să-l descoperi.
curaj, zici?:)
atunci mă autodenunţ: eu n-am citit decît CĂRŢI. adică DOAR ce mi-a plăcut
bine, la mine nu erau obligatorii 100% cele "mari":)
POEZIA unde "se pune"?
ce rău îmi pare că la întrebările cruciale n-am avut niciodată răspuns
asta cu "unic" mă lasă-n ceaţă
n-avem alternative la unicitate?:)
ştii, eu nu prea cred în aşa ceva
să mă ierţi
Impacarea cu propria persoana, mi se pare ca toti fericitii au ajuns la echilibrul acesta.
Ma bucur ca ai recunoscut ca n-ai citit numai carti "mari". Incepusem sa ma ingrijorez pentru lecturile mele :)
Ne dai un raspuns la lucrul unic, da?
Hmmm, un lucru unic ce m-ar putea face fericită? Nu cred că există un lucru unic, cu o asemenea putere. Fericirea e complexă, are nevoie de mai multe rădăcini. E ca un pom al vieţii, cu rădăcini şi crengi ramificate.
Cella, poezia e o stare de har. Uneori, se reuşeşte "prinderea" ei sub formă de cuvinte, în versuri, în cărţi.
Despre Răspunsuri şi Lucruri Unice... credeam şi eu că totul e relativ.
Acum nu mai ştiu ce să cred.
Tetris, mai ales în copilărie şi adolescenţă am "înghiţit" tot ce-mi cădea în mână, fără discernământ.
Bine că pe vremea aceea nu exista Sanda Brown! :)
Lucrul Unic e o descoperire personală. Văd că l-ai găsit.
Adela, îmi place răspunsul tău. Dar fantoma galbenă care se înfăţişa moştenitorilor castelului din Ronquerolles, la ora două din noapte, cerea de la ei un răspuns mai precis... :)
Pe mine cartile ma fac fericit in viata, Diana, si prietenia cu alti oameni care iubesc cartile.
Sunt sigură că am citit şi eu cartea asta, dar face parte dintre numeroasele lecturi "de agrement" pe care le-am devorat pe nerăsuflate şi le-am uitat, după câţiva ani, cu desăvârşire :)))))))))))
Cât despre acel lucru unic, eu aş zice că ar putea fi talentul de a vedea întotdeauna jumătatea plină a paharului. Deşi, dacă mă gândesc bine, cred că nu e unic, în sensul că implică şi un simţ al umorului destul de puternic ca să poţi râde de tine însuţi şi de propriile tale nenorociri.
Înseamnă că eşti un om fericit, Alexandru, fiindcă aceste lucruri ştiu că le ai...
Vero, ce întorsătură de condei! :) Dar câtă dreptate ai!
Pe nerăsuflate am citit-o şi eu... Câtă pasiune risipeam atunci chiar şi pentru lectura unei cărţi!
fericirea mea, diana, e formată din mici fericiri...nu cer absolutul, nu visez idealul... mă bucur şi mă simt fericită pentru că te-am cunoscut, mă sunt fericită când citesc poezii, mă simt fericită când ajung acasă şi o văd pe pisica mea privindu-mă cu ochii ei imenşi şi limpezi, mă simt fericită şi recunoscătoare pentru oamenii buni şi speciali care au fost, sunt sau vor veni în viaţa mea.
Cami, ceea ce spui tu îmi aminteşte de un lucru pe care probabil că l-am citit pe undeva... Anume că putem fi fericiţi fără să fim veseli şi putem fi veseli fără să fim fericiţi.
E bine că ştii să faci din micile bucurii fericirea vieţii. :)
Se spune ca mori de batran si nu le stii pe toate , asa este !. Asa e si cu fericirea . Stii sah sau gresesc ? Am vazut logoul cu dama si ... Oricum e cel mai tare sport , joc posibil .!
Nu le cunosc pe toate, categoric. Fericirea este cea mai volatilă şi instabilă "substanţă" din câte există.
Dar şah ştiu...
Trimiteţi un comentariu